Greșeli frecvente la montajul cărămizii din sticlă

Un perete din cărămidă din sticlă nu cere meșteșug greu, dar iartă puține greșeli. Cele mai multe probleme, fisuri în rosturi, cărămizi crăpate, pete sau apă care trece prin perete, vin din aceleași câteva lucruri făcute pe grabă. Iată-le, cu ce să faci în loc, pe baza recomandărilor La Rochère și Seves Glassblock.

1. Fixezi peretele rigid de structură

Este cea mai gravă greșeală. Peretele se sprijină și se ghidează în structura clădirii, dar rămâne independent de ea. Sticla se dilată cu aproximativ 0,5 mm pe metru la o variație de 50°C, iar clădirea se mișcă și ea. Dacă peretele nu are loc să se miște, tensiunea se descarcă în cărămizi.

Ce faci: montezi benzi de dilatare pe laterale și sub buiandrug (de obicei 10 mm), o bandă de rezemare la bază (8 mm) și sigilezi la final cu un cordon elastic.

2. Armături care ating sticla

Barele de oțel rămân în interiorul rostului, în mortar. Dacă ating sticla, apar puncte de presiune și, în timp, cărămida se poate crăpa. Distanțierii au o aripioară centrală tocmai pentru ca bara să stea pe ea.

Ce faci: așezi barele pe aripioara distanțierului, la cel mult 50 cm una de alta (Seves), și le legi între ele. Pe fiecare m² îți trebuie aproximativ 13 m de oțel rugos Ø5 mm.

3. Rosturi neuniforme

Rosturile inegale se văd imediat, mai ales într-un perete transparent. Apar când zidești fără distanțieri sau când primul rând nu e perfect orizontal. Greșeala nu se mai poate corecta mai sus.

Ce faci: pui câte un distanțier între cărămizi, verifici primul rând cu nivela și folosești ghidaje verticale la 100-120 cm. Înainte ca mortarul să se întărească, scoți surplusul cu o bucată de lemn și ștergi sticla cu un burete umed.

4. Mortar nepotrivit

Mortarul de rosturi nu trebuie să conțină agregate care zgârie sticla, nici aditivi care îngreunează curățarea, mai ales pe suprafețele satinate. Mortarul de umplere nu trebuie să fie mai rezistent decât cel de montaj.

Ce faci: folosești mortar recomandat pentru cărămidă din sticlă și nu schimbi tipurile de mortar între faze. Pentru un perete standard de 19×19×8 cm, calculează aproximativ 40 kg de mortar de montaj pe m².

5. Calcule greșite ale golului

Peretele are mai multe dimensiuni decât cărămizile însumate: se adaugă rosturile și bordurile de minimum 4 cm la margini. Golul din structură trebuie să fie cu 2 cm mai mare decât peretele, pentru dilatare. Fără aceste calcule apare cea mai neplăcută surpriză: o cărămidă tăiată sau un perete care nu intră.

Ce faci: calculezi dimensiunile după formulele din ghidul nostru sau folosești calculatorul de pe pagina produsului, care include rosturile.

6. Peretele exterior fără protecție la apă

Pereții exteriori se montează în retragere față de fațadă, nu la același nivel, ca apa de ploaie să nu curgă pe suprafața peretelui. Rosturile expuse apei (exterior, duș) se protejează cu un strat de vopsea transparentă și se etanșează perimetral.

Ce faci: sigilezi la îmbinarea cu structura cu silicon peste banda de dilatare sau cu garnituri speciale compresibile.

7. Finisarea rosturilor la momentul nepotrivit

Dacă finisezi prea devreme, mortarul se strică. Dacă aștepți prea mult, rosturile nu se mai prelucrează curat. Producătorii au indicații diferite: La Rochère finisează când mortarul a început să se întărească, Seves când este complet întărit.

Ce faci: urmezi instrucțiunea producătorului cărămizii pe care o montezi. Aripioarele distanțierilor se scot cu o unealtă care nu zgârie sticla.

8. Prea mult într-o singură zi

Mortarul are nevoie de timp, iar un perete înalt zidit într-o zi poate ceda rândurile de jos. La Rochère indică circa 5 ore de montaj pe m², deci un perete mare nu se face în grabă. Pentru pereți mari, Seves recomandă secțiuni de cel mult 15 m², separate printr-un rost de aproximativ 1 cm.

9. Montaj pe cont propriu acolo unde nu se poate

Ai un proiect și nu ești sigur de soluție? Spune-ne ce vrei să construiești și îți recomandăm produsele, rosturile și accesoriile potrivite.